călătoria

Hai să-ți spun o poveste! Este o poveste de călătorie …

Este despre o privighetoare care a fost prinsă de un impărat și băgată într-o colivie. Nu ducea lipsă de nimic și cânta ore întregi, spre încântarea celor din jur. Într-o zi, o altă pasăre s-a apropiat de colivie, i-a șoptit ceva privighetorii și-a zburat. Din acea clipă privighetoarea a rămas mută. Împăratul s-a întristat și a cerut ajutorul unui înțelept care știa limba necuvântătoarelor. Acesta a întrebat-o de ce nu mai vrea sa cânte. Și privighetoarea a grăit astfel:

„Pe vremuri nu știam nici de vânător , nici de colivie. Apoi mi s-a întins o capcană dibace și am căzut în ea, din lăcomie. Împăratul m-a prins și m-a înstrăinat de ai mei. M-am jeluit zi și noapte, dar el a crezut că tânguirile mele sunt cântece de recunoștiință și bucurie. Până când o altă pasăre mi-a spus: „Nu mai plânge, pentru că de-aia te țin în colivie.” Atunci m-am hotărât să tac.”

După ce înțeleptul i-a tălmăcit vorbele privighetorii, împăratul s-a gândit:

„La ce bun să mai păstrez o privighetoare care nu cântă?” și i-a dat drumul din colivie.

Vezi tu, cam asta li se întâmplă și oamenilor: sunt prizonierii propriilor cuvinte, eliberându-se prin tăcere și înțelepciune.

Conștienzarea

Dar, pentru a scapa din închisoare trebuie mai întâi să înțelegi ca ești în închisoare. Eliberarea este un procea dinamic. Libertatea eate o descătușare. Energia eliberării provoacă, în  ele din urmă, realizarea Libertății.

Cred că Libertatea presupune o maturizare emoțională. Pentru a integra fetița interioară, pentru a stăpâni adolescenta ingenuă și pentru a deveni Femeia care ești ai nevoie de curaj, vulnerabilitate, abandon și iubire.

Curaj să admiți că există în tine emoții reprimate care au un mesaj pentru tine și vor să fie văzute și ascultate. Curaj să pornești într-o călătorie în straturile interiorului tău și să întâlnești arhetipurile adevăratei tale Ființe.

Vulnerabilitate să simți emoțiile îndosite în lăcașul tainic al sufletului. Vulnerabilitate să depășesti tiparul colectiv și să-ți îngădui să-ți exprimi liberă, pofta ce-ai poftit!

Abandonul și încrederea în corpul tău, în senzațiile tale. Să te pui pe primul loc in viața ta, să te lași cuprinsă de energia ta feminină.

Iubirea de sine e un proces în care înveți să accepți și să iubești emoțiile din beci, să te concentrezi mai degrabă pe ce-ți  transmite emoția negativă decât pe eliminarea ei … Pentru că ești o împreunare de lumină cu întuneric și potențialul se află undeva la îngemănarea celor două. Iubirea de sine e un „must have”, căci pentru supraviețuirea ta e necesar sa o practici.

Bine ai venit la bord!

Încă nu știu cine sunt! E bine sau nu eu aleg să fiu … în funcție de moment “ spune Andra când vorbește despre ea. Spirit trăitor în lumea teatrului, reflexoterapeut-maseur și cercetător al naturii umane, Andrei îi place cel mai mult să fie ea însăși și să valseze cu tot ceea ce o înconjoară. Dansând între sacru și profan, lumină și întuneric, luptă și abandon, credință și nesupunere, Andra a învățat să se transforme creând realitatea potrivită fiecărui moment. Andra ne aduce aminte că pentru om e mai important drumul decât ținta. Fiecare pas este o nouă oportunitate pentru a deprinde arta de a trăi împăcat cu cine ești, arta alchimiei care păstrează esența tuturor lucrurilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *