iubirea de sine

“Atunci când alegi să te iubești așa cum ești și să-ți acorzi valoare, te conectezi la puterea ta lăuntrică și la cea a universului”  ⁠— Annemarie Postma.

Iubirea de sine este un concept pe cât de abstract pe atât simplu. În zilele noastre această temă este abordată din ce în ce mai des și fiecare dintre noi avem propria noastră părere asupra subiectului. Paradoxal, deși suntem bombardați de informații despre lipsa iubirii de sine și despre cauzele ei ne este încă atât de greu să o definim și să o înțelegem. 

Marisa Peer spunea că cea mai importantă relație pe care o vom avea în viața noastră este cea cu noi. De aceea este important să avem o bază solidă pentru a putea dezvolta această relație, căci ea, va fi punctul din care viața noastră va renaște. Ați reușit vreodată să simțiți adevărata putere a iubirii necondiționate? Acea putere care te face să crezi că totul e posibil, care te ajută să vezi viața ca pe o șansă, care te ajută să accepți și să înțelegi rostul tuturor?  Ce înseamnă cu adevărat să te iubești pe tine însuți? Eu cred că nu există o definiție exactă, iubirea de sine are o multitudine de definiții date de fiecare dintre noi. Pentru mine este în primul rând cunoașterea și acceptarea a ceea ce sunt în acest moment. Cunoașterea și acceptarea calităților mele dar mai ales a lucrurilor care nu îmi plac la mine. În momentul în care reușesc să le iubesc cu adevărat și să le permit să existe pot spune că încep să mă iubesc pe mine. Acesta este un prim pas în călătoria către descoperirea iubirii de sine.

Permite-ți! Acceptă-te! Iubește-te!

Un alt lucru pe care cred că este necesar să-l facem este să ne dăm voie, să ne permitem să simțim, să gândim, să acționăm. Mulți dintre noi am fost învățați încă de mici cum ar trebui să ne comportăm în societate, să gândim, să fim. Deprindem din copilărie mai mult ce nu avem voie să facem, îngrădiți fiind de regulile impuse din exterior.

Suntem învățați să ne iubim aproapele și să îl ajutăm atunci când are nevoie dând astfel dovadă de compasiune și iubire, să fim mai atenți la sentimentele și nevoile celor de lângă noi și mai puțin la ale noastre, într-un cuvânt să fim orientați spre exterior nu în interiorul nostru. Ce nu suntem învățați, din păcate, este că mai important decât toate acestea este să ne iubim pe noi, să ne acceptăm, să celebrăm ființa noastră așa cum a venit pe acest pământ. Acest lucru nu este un act egoist din partea noastră ci mai degrabă un act de curaj. Gândiți-vă cât curaj se ascunde în spatele unei simple acțiuni de a te privi în oglindă și a-ți spune sincer și tare “Da. Mă iubesc pentru ce sunt”. Dar, mai ales, de cât curaj este nevoie să rostiți această propoziție în momentele în care viața nu se desfășoară așa cum vă doriți.

Iubirea de sine nu înseamnă egoism pentru că atunci când te iubești cu adevărat îți dorești să evoluezi, să devii mai bun decât erai ieri. Îți dorești să te cunoști și să accepți, iubești și vindeci aspectele întunecate din ființa ta. Iubindu-te vei avea mai puține așteptări de la cei din jurul tău pentru că vei fii capabil să îți umpli singur rezervorul iubirii fără să mai speri ca cei din jur să te iubească pentru ceea ce ești. Partea cea mai bună e că atunci când acest rezervor va fii plin vei putea oferi și oamenilor  și îi vei ajuta cu adevărat pentru că vei avea experiența necesară.

Începutul călătoriei către iubirea de sine …

Călătoria către iubirea de sine începe cu pași mici. Se hrănește cu perseverență și compasiune! Fiecare dintre noi știm, în adâncul sufletului, de ce avem nevoie. Poate fi vorba de o propoziție pe care am așteptat să o auzim de mult ca de exemplu: “ești suficient/ă”, “te iubesc”, “ești perfect(ă)”, “sunt mândru(ă) de tine” . Poate fi vorba de o acțiune pe care îți dai voie să o faci fără să te gândești că ești egoist/ă cum ar fi: să îți iei 10 minute pauză într-o zi aglomerată pentru a respira și a te recentra, să faci o plimbare în parc și să te reconectezi cu natura și cu tine chiar dacă ai o groază de lucruri de terminat acasă, să îți cumperi ceva frumos care să îți bucure sufletul cum ar fi un buchet de flori sau o carte pe care îți doreai să o citești de mult timp. Important este să înțelegem că lucrurile pe care alegem să le facem din iubire de sine nu trebuie să ne facă niciodată rău. Un al lucru pe care trebuie să îl știm, esențial  din punctul meu de vedere, este că iubirea există în interiorul nostru, noi suntem iubire. Trebuie doar să descoperim calea de a o accesa și apoi să ne permitem să o manifestăm.

“Succesul este suma unor eforturi mici, repetate zi de zi” ⁠— acesta este motto-ul care-i amintește Oanei Caplea că putem schimba lucruri, comportamente, comunități, făcând pași mici, dar constanți. Știe din proprie experiență că totul depinde de noi! O visătoare cu suflet mare, ea este convinsă că oamenii pot evolua, dacă primesc suficientă iubire și sprijin. Oana își dorește să contribuie la crearea unei lumi în care ceea ce oamenii simt unii pentru ceilalți să fie iubire și compasiune. O lume în care oamenii să trăiască în deplină comuniune cu natura și animalele.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *